Nr.6
Transkript
Nr.6
Pest'a sambeta 15/27 íauru 1869. Anulu VII. Fói'a acést'a e s e totu a opt'a dì — ,' P r e t i u l u p e n t r u A u s t r i a pe a n u 6 fi. v . a. p e Vs de a n u T ò t e s i o d i e n i l e si b a n i i - d e p r e n u dar prenumeratiuiiile s e p r i m e s c u 3 fl. p e trei lune 1 fi. 5 0 cr.; p e n t r u alte tieri s p e anu \ m e r a t i u n e sunt d e a se tramite l a i n tòta d ì l e l e . ; 7 fl. 2 0 er. p e 'Ade a n u 3 f l . 6 0 cr. p e trei lune 1 fl. 8 0 cr. ; R e d a c t i u n e : Strafa lui LeopolduNr. 4 . Canteculu alegatoriloru romani. ( P e n t r u U n g a r i ' a si B a n a t u . ) F r u n d i a verde de secara, A sunatu o v e s t e 'n tiéra, A sunatu o veste buna, C â diet'a ér s'aduna. j F r u n d i a verde rosmarinu, N u ni trebe u n u straimu, N u ni t r e b e r e n e g a t u , Ci r o m a n u adeveratu. \ D e ai simţire romanesca, < S p u n e -mi, cine sé traiésca? ¡ — Sé ni fía d e p u t a t u , í Unu romanu adeveratu! Haidati toti se fimu de-unu cugetu, Si cu-o inima si-unu sufletu, Sé ni-alegemu deputatu, Unu romanu a d e v e r a t u ! Nu ni t r e b e D e â k i s t u , N u voimu nici Tiszaistu, Ci r o m a n u a d e v e r a t u , V o m u alege d e p u t a t u . \ Haidati toti sé fimu de-unu cugetu \ Si-cu-o inima si-unu sufletu, \ Sé n i - a l e g e m u d e p u t a t u I Unu r o m a n u a d e v e r a t u ! Tu-mi esti D o i saraci D e vrei sé S'alegemu F r u n d i a verde de colfa, Numai u n u romanu ne scie, Câte rele a m u r a b d a t u , E l u ni-a ii d a r d e p u t a t u . \ F r u n d i a verde din c a r a r e , j Susu r o m a n e micu cu m a r e , \ Haid s'alegemu d e p u t a t u \ Unu romanu adeveratu ! frate, eu ti-su frate, de libertate, fii usioratu, romanu curatu ! Gur'a Satului. Depesie telegrafice. (Serviciului Gurei l F a u r u la P o p a s u . Satului.) < Mers'a F a u r u la Popasu, T i u e a . DIu Gozsdu afara de complexulu seu memorabilu, mai \ C_ se faca ce-va hasu, are si meriiulu acel'a, câ decandu s'a alesu dsa la noi deputatu, d e ş S i - a d î s u : „Scumpulu meu Popasu, a t u n c e nu # a i potemu scdte la cale cu altu d e p u t a t u r o m a n u . ; H a i d ' sâ facemu noi u n u h a s u . " ' A l e s d a , P a r t i t u l u natiunalu e forte bine disciplinatu. Toti ro-\ — .Ce f hasu? romanii adeverati si-a promisu voturile loru — contelui Zici. \ 'ntrebi scumpulu meu Popasu, M a r g i t t a . Noi mai asceptâmu inca t e m p u r i mai bune, candu o ; S e fimu deâkisti, Popasu, I generatiune noua ne va desceptâ si pe noi din somnulu celu de m6rte, \ E t a principalulu hasu, ' s i ni va spune, c â si noi suntemu romani, si a v e m u dorintie natiunale. \ L u c r a p e n t r u ei Popasu, U g r a . Nu e destulu ore, câ in 65 amu voitu se c a n d i d â m u ? Sâ> Câ-ci ave"-vomu 3i noi hasu ! ne espunemu erasi ? Si *â spunemu in fati'a unguriloru, câ si noi sun- \ Si r e s p u n d e celu P o p a s u : temu romani ? Sperâmu, câ a t â t ' a sacrificiu nu pretinde de la noi > Bine, o sâ facemu h a s u ! scump'a nostra n a ţ i u n e ! \ _ _ a s â fa a c e l u Cântece cortesiesci. |' in. Pentru laudarea dlui Iedskovils. | S4 trăiască V. IV. Raliu de Caransebesiu 1! Visieu Quleru. F r u n d i a verde de macrieiu, Reu e de Ivâsfcoyits, Reu e frate dieu de totu, Câ-ci nu a r e nici u n u votu. \ F r u n d i a v e r d e 'n alunitia, \ M e r g e R a t i u la Moravitia, i Si acolo cum sosesce, > L a poporu asie vorbesce: \ F r u n d i a verde, talp'a gâscei, \ R e u me doru calcâile, \ F r u n d i a v e r d e maciisiu, ' Reu s'audc din Beinsi ! Merge elu din s a t u in satu, Ca se fia deputatu, Vede c i e reu de totu, Câ-ci nu are nici unu votu. ' „ Ascultati-me, o fraţi, ; E u sum Atanase Ratiu, \ Nobile de Caransebesiu ! \ (Ungurii toti striga : Helyes!) \ R e u s'aude, frate reu, l Câ-ci sermanulu meu Visieu l N'o s e f i a deputatu,. >• Si toti canta nencetatu : — Mei chinese, mei fartate, E u ti-oiu face direptate, D a r apoi se-mi dai unu votu ! — Nu potu, domnule, nu potu. ; Am vinitu eu cu u n u doru, <;Pe Mocioni sâ-lu doboru, \ A m vinitu si-am alergatu, ; Se" m'alegeti deputatu. I „ F r u n d i a verde 'n temeteu, \ Nu ne trebuie Visieu, > Carele nici h « ni-a spusu, \ Ce-a facutu acolo susu. — Onorate domnu părinte, D a ti-oiu mere dulci, plăcinte, D a r apoi sâ-mi dai u n u votu ! — Nu potu, domnule, nu potu. 5 E u nu sum u n a Tiszaistu, < Ci unu falnicu D e â k i s t u , i Eu-su acel'a, care-am fostu i Si voi fi totu omulu vostu. ! Nu n e trebuie Visieu, ; Câ elu nu-e d e neamulu meu, >Nu-e r o m a n u c u r a t u , iubitu, jCi-e unu rusu si unguritu. Astfelu elu din satu iu satu O patiesce cam ciudatu, Toti i dîcu, câ ei nu potu, Ca sâ-i deie a loru votu. ; D e voiţi voi unu programu, ; Eta-l'ati in scrisu l u - a m u : | T6te câte-su, pe pamentu, fBine sunt asie cum s u n t ! " ,' F r u n d i a verde verde'n fénu, > V o m u alege unu romanu, \ Unu romanu adeveratu \ Sé ni fia d e p u t a t u ! F r u n d i a verde de macrieiu, R e u e de I v â s k o v i t s , Reu e frate reu de totu, Câ-ci nu are nici unu v o t u ! ! D a r poporalu micu cu mare l D î c e cu i n y e r s i u n a r e : j „Nu te-alegemu d e p u t a t u , \ Ciep'a ciorei n'amu m a n c a t u ! " I F r u n d i a verde de aluna, > Sé strigâmu d a r dimpreună : > F r u n d i a verde 'n p r a g u sè-i crésca, \ Si Ionescu se traiésca !" Gura Satului. tru si mai departe. Ddieu s e i tiena cinstea si sanet a t e a Măriei s a l e ! — H u r r a h ! Eljen, sé traiésca V ' a m povestitu in nrlu t r e c u t u , ce sfarà ; erupse din tòte gâturile in c â t u mai câ se r u i n a mare s'a facutu in tier'a mamaligariloru, candu s'a pre ei cas'a, in c a r e se tienea svatulu. latîtu vestea, câ s a t r a p ' a loru Régifalusy e m u t a t u Apoi s'a facutu carte mare si s'a tramisu in in altu locu. Mongoli'a la Pesce, in care c a r t e mamaligarii se rog a pre ceriu si pre pamentu, p r e totu ce e santu si Acuma s'ascultati ce s'a intemplatu ? Toti mamaligarii plângeau. Nu potè — ai audî constitiunale, nu cumva sè-i pedepsésca a t â t u de decâtu siuscâri si intrebâri : Ore n u cumva ne bate a m a r u lipsindu-i de satrap'a Régifalusy. — Cu aceste dieu sâ capetâmu unu altu s a t r a p ' a de sangele nos- '. s'a inchisu svatulu si s ' a d e p a r t a t u fia-care la v é t r ' a s a t r u ? — O nu, r e s p u n d e a altulu, asta ar' fi pen odihaitu, câ-ci „ T e r r a mamaligariorum salvata est." tru noi mai m u l t u decâtu morte ; nu ni trebue nu- Ovatiuni si bucuria i n t i é r ' a i n t r e g a ; sér'a iluminări spirituose, — voiam se dîcu insufletitore. Se traiésca mai Régifalusy. E r ă sé se faca rescóla in tiéra, ce dora se si mamaligarii ! intemplâ, deca betranii si intieleptii poporului nu se Dualismi! in limb'a oficiósa. a d u n a u sé tiena svatu. Svatulu se incepù ; limbele D e unu t e m p u se spedeza din „Cetatea de maceloru adunati erau ca legate ; plângeau lamentau si nu sciau ce sé se faca, — candu éca se radica maliga* epistole oficióse c â t r a protopopii romani, Pavelu apostulu, din semintî'a lui Dragosiu, logo- sub urmatori'a a d r e s a : „A m a g y a r kirâlyi vallâs- és kozoktatâsi mi gofetulu tierei si descoperi ce-va in cartea venita de susu, apoi luandu cuventulu din graiu asié g r a i . Nu nisteri biztostól, — preonoratului si reverendisimuplângeţi, nu ve superati, bunu e Ddieu si è m a r e in lui domnu N. N. protopopu — hivatalból in N - .« d u r a r e a lui, elu a t r a m i s u a s u p r ' a m e a D u h u l u s a n t u No 'Iar' se nu ne mirâmu, respectivulu biztosi mi a luminatu mintea, ca si eu sé ve luminezu pre siu ministeriale primo : e chioranu, secundo e inspecvoi slugi netrebnici. S a t r a p ' a nostru Régifalusi e tore scolare — imşpe, tertio : e deputatu — in spe ; n u m i t u s a t r a p a si in alta tiéra, dar nu e mantuitu prin u r m a r e e omu constitutiunale, dualisticu si n a de satrapatulu tierei nostre, — elu va fi alu nos tiunalistu romanu. Sfarà mare intre m a m a l i ş a r i . 23 TANDA si MANDA. TRENCA si FLENCA. T . O r e ce omu cu spiridusiu p6te fi prunculu Banatuli, de elu scie baga doi bani in trei pungi ? E u ast'a n'o pricepu. M. E g r e u de a pricepe dar mie m i - a spus'o G u r ' a Satului pentru câ si acest'a scie multe l u c r u r i de noi nu le pricepemu. T . Apoi cum ? S p u n e ! M. U n u banu lu-baga in o p u n g a , apoi pung'a o b a g a c u banu cu totu in o alta p u n g a m a r e , si pe u r m a altu banu l u - b a g a in alta p u n g a , asie' d a r a doi b a n i in trei pungi. T. Alu dracului e nemtiulu, câ de b u n a se"ma ne"mtiulu l'a invetiatu. T . Ore pentru ce se numescu popii cei m a r i „prelaţi"? F . P e n t r u câ traiescu bine, suntu graşi, si pre lati. T . E u am vediutu si slabi, uscaţi. F . Aceia n'au gazdaritie bune. Imperatnlu Iosifu si romanulii din Ardealu. A m b l a n d u imperatulu Iosifu incognito in tiera, si voindu a se convinge in persona d e s p r e s t a r e a poporului, i n t r a l a n g a A b r u d u in o casutia. Stepanuîu casei erâ chiar singuru a casa, si crepâ unu butucu. — Ser'a b u n a / — lu-salutâ imperatulu. — Multiamu dtale. Siedi la noi j u p a n e . — Haid' sâ i n t r â m u in casa, observa impera tulu, câ-ci aice p'afara e cam rece. — Bucurosu ! — Vedi, omu b u n u , vestmintele si crucile aceste, cari le p o r t u ? Ce socoti, cine sum e u ? — lu-intrebâ imperatulu dupa ce i n t r a r ă . — Esti unu domnu m a r e , respunse tieranulu uimitu de splend6rea vestminteloru decorate. — Asie e, respunse Iosifu, eu sum imperatulu, si v r e u se p e t r e c u o nopte la tine. Romanulu se b u c u r a . T r a s e unu scauneciu langa focu, lu-sterse cu a-rip'a tiundrei, si imbi'andu pe imperatulu se sieda, esî si striga câtu potu la copilulu de la oi se aducă a casa berbecele celu mare. Berbecele sosi. Soci'a tieranului facil o t o c a n a buna si o mămăliga minunata, si a s t e r n a n d u c â r p ' a pe unu scaunu, puse mâncările acolo, — eYa barbatulu mai aduse o 61a de vinu, se puseră toti la cina. D a r ţ a n a ce manca imperatulu, barbatulu sioptî muierii sale : „Domne, că multu costa o cina pentru imperatulu." D u p a c i n a i facura patu in paie, si Iosifu dormi ca u n u imperatu. D e m i l # t i ' a imperatulu a multiamitu tieranului pentru primirea cea buna, si i-a dîsu se cera de la dinsulu, ce va voi. Tieranulu r e s p u n s e , câ se b u c u r a forte, câ a a v u t u norocire a primi in cas'a sa pe imperatulu, dar nu cere de la elu nimica, ci numai a t â t ' a ca de alta-data se nu mai merga la cas'a lui, â - c i elu e omu s e r a c u ! c 5 T . Audît'ai, câ in Carasiu s'a stricatu calindariulu romanescu ? M. Cum asie ? T. Acolo de câti-va ani e totu lun'a lui fauru. M. Aeeea-e bine, câ barem nu li trebue atât'a se m a n c e ca si in alte locuri. T. D a r ce esti tristu ? M. Mi-ar trebui si mie o p u n g a cu bani. T . Vedi, de ai fi mortu si in raiu, apoi ai potè culege si tu o p u n g a dóue de pe pomulu raiului, câ acolo sunt destule. M. S'a g a t a t u si de-acolo. T ò t e le-a culesu părintele — „ d r a g u t i a . " Curiosa. In Logosiu intr'o menageria de câte-va capete, se afla si unu Mâtyâs ciocu rosiu, carele a invetiatu a striga : D e â k , D e d k : E de mirare cum si animalele, se potu invetiâ la devisa politica, si se 'ntrecu unele cu aitale. Nu ne trebuie pegramu ! Urmatoriulu incidentu s'a intemplatu la conferinti'a natiunala din Beinsi. U n u l u dintre vorbitori i n t r e b à de cei de fatia : — Voiţi programu ? — Nu ne trebuie p e g r a m u ! — r e s p u n s e r a in unanimitate tieranii carii erau de fatia. Dinsii adecă nu intielesera, ce va se dîca cuventulu „ p r o g r a m u " ; candu apoi unulu dintre inteliginti li esplica intielesulu acestui cuventu, diserà : — Noi amu ganditu, câ voiţi se alegemu pe Gramu, — acesta nu ne trebuie !